La mulți ani, MATEI VIȘNIEC ! Marele dramaturg, poet și prozator sucevean.

Matei Vişniec, dramaturg, poet şi prozator, s-a născut la 29 ianuarie 1956, la Rădăuţi, judeţul Suceava. Şcoala primară şi liceul le-a urmat în oraşul natal (1963-1975), apoi a absolvit cursurile Facultăţii de Filosofie şi Istorie a Universităţii din Bucureşti (1976-1980), potrivit volumului „Dicţionarul general al literaturii române” (Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2009).

A fost unul dintre membrii fondatori ai Cenaclului de Luni, condus de Nicolae Manolescu. După absolvirea facultăţii, a fost profesor de istorie şi geografie în comuna Plătăreşti, judeţul Călăraşi. A debutat cu versuri, în 1972, la revista şcolară „Luceafărul” din Rădăuţi, iar editorial cu placheta ”La noapte va ninge”, apărută la Editura Albatros (1980). Înainte de 1989 i-au mai apărut în România volumele ”Oraşul cu un singur locuitor” (Editura Albatros,1982) şi ”Înţeleptul la ora de ceai” (Editura Cartea Românească, 1984).

În 1987, piesa „Caii la fereastră” i-a fost interzisă cu doar o zi înainte de premiera programată la Teatrul Nottara. Drept urmare, Matei Vişniec a cerut azil politic în Franţa, unde s-a stabilit în 1987. În perioada august 1988 – octombrie 1989 a locuit la Londra, fiind jurnalist la BBC, secţia română, potrivit volumului ”Dicţionarul scriitorilor români” (Editura Albatros, Bucureşti, 2002).

 Revine la Paris în 1989 şi începe, ca bursier, studii doctorale de drept, pregătind teza „Rezistenţa culturală în Europa de Răsărit sub regimurile comuniste”. După ce obţine diploma de studii aprofundate, abandonează doctoratul în favoarea teatrului şi a activităţii la Secţia română de la Radio France Internationale, notează „Dicţionarul general al literaturii române” (Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2009).

A colaborat la „România liberă”, „Steaua”, „Vatra”, „Convorbiri literare”, „Amfiteatru”, „Cronica”, „Transilvania”, „Echinox”, „Contemporanul”, „Viaţa românească”, „Secolul 20” etc.

Cea mai mare parte a operei sale a văzut lumina tiparului în Franţa. Piesele sale sunt jucate în peste 50 de ţări (între care Franţa, Polonia, Rusia, Olanda, Elveţia, Germania, Canada, Belgia, Italia, SUA, Austria, Finlanda, Republica Moldova etc.) şi traduse în peste 20 de limbi.

După 1989 piesele îi sunt jucate pe numeroase scene din România: „Sufleurul fricii” (Timişoara, 1990), „Bine, mamă, da’ ăştia povestesc în actu’ doi ce se-ntâmplă în actu’ntâi’ (Piatra Neamţ, 1990-1991; Timişoara, 1996-1997; Bucureşti, 1998-1999), „Angajare de clovn” (Iaşi, 1991-1992), „Spectatorul condamnat la moarte” (Iaşi, 1991-1992), „Artur osânditul” (Târgu Mureş, 1992-1993), „Caii la fereastră” (Bucureşti, 1994), „Şi cu violoncelul ce facem?” (Oradea, 1995-1996; Timişoara, 1998-1999), „Ţara lui Gufy” (Botoşani, 1997-1998), „Trei nopţi cu Madox” (Bucureşti, 1998-1999) ş.a., menţionează „Dicţionarul general al literaturii române”. În ianuarie 2016, piesa „Requiem” a fost pusă în scenă la Teatrul Naţional din București.

Volumul ”Înţeleptul la ora de ceai”, împreună cu celelalte volume de poezie ale lui Matei Vişniec au fost publicate, în 2004, în România, sub titlul ”Oraşul cu un singur locuitor”, iar în 2006 i-au apărut două cărţi de teatru – ”Mansardă la Paris cu vedere spre moarte” şi ”Omul cu o singură aripă”, ultima fiind premiată de Uniunea Scriitorilor din România. Mai amintim dintre cărţile lansate în România: romanele „Sindromul de panică în Oraşul Luminilor” şi „Cafeneaua Pas-Parol” (2009), „Cabaretul cuvintelor. Exerciţii de muzicalitate pură pentru actorii debutanţi” (2012), „Procesul comunismului prin teatru” (2013) ş.a.

Activitatea dramatică i-a fost răsplătită cu numeroase premii: Premiul Uniunii Scriitorilor (1984, 1992, 1996, 1998), Premiul UNITER (1991), Marele Premiu de teatru radiofonic al Societăţii Autorilor şi Compozitorilor Dramatici din Franţa (1994), Premiul Academiei Române (1998) etc. În 2009, Matei Vişniec a primit premiul european acordat de Societatea Autorilor şi Compozitorilor Dramatici din Franţa (SACD), pentru întreaga sa activitate.

În iunie 2015, Matei Vişniec a fost prezent în Portugalia, la invitaţia Institutului Cultural Român (ICR) din Lisabona, pentru a participa la o serie de montări ale pieselor sale „Despre senzaţia de elasticitate când păşeşti peste cadavre” şi „Frumoasa călătorie a urşilor panda povestită de un saxofonist care avea o iubită la Frankfurt”.

Prima antologie în limba engleză a lui Matei Vişniec, intitulată „How to Explain the History of Communism to Mental Patients and Other Plays”, publicată de Editura Seagull Books, a fost lansată, în decembrie 2015, în prezenţa autorului, la sediul ICR din Londra.

La 15 ianuarie 2016, Matei Vişniec a fost decorat de preşedintele Klaus Iohannis cu Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Mare Ofiţer.

În 2012 Matei Vişniec a fost numit cetăţean de onoare al municipiului Suceava, iar în 2016 a fost înfiinţat Teatrul Municipial „Matei Vişniec” din Suceava. La 17 mai 2018, dramaturgul a primit distincţia de excelenţă a Prefecturii Suceava pentru susţinerea teatrului de aici.

Sursă: agerpres.ro

www.comunascheia.ro – Portal web de informații si informări